Este o întrebare cu care am rămas și eu și clienta cu care am lucrat azi. Am încercat să o ajut și a înțeles cum această frică este doar una dintre fricile din care este țesută colivia pe care femeile care se află în relații toxice sau abuzive o construiruiesc singure. Pentru că da, această colivie doar pare țesută de un partener abuziv – dar este țesută de noi, cu ajutorul fricilor noastre neadresate, nelucrate si negate. Partnerul construiește un alt fel de colivie, prin strategiile pe care le folosește pentru a țîne victima deja captivă în propriile sale frici.
Frica de singurătate a femeilor continuă să străbată epocile – și ajunge și la cabinet. E o frică ce încă ține captive foarte multe femei în locuri și relații nepotrivite.
Până când durează frica de singurătate a femeilor?
Păi…
Până când înveți să o gestionezi – asta, în două-trei cuvinte.
Dar, de fapt, frica de singurătate durează…
… până când înțelegi că tu ești cel mai bun proiect al vieții tale și să te ridici cu demnitate din ceea ce acum te trage în jos.
– până când înveți cum să te raportezi la singurătate și să o integrezi ca pe ceva firesc în viața ta.
– până când înveți să nu te mai vinzi oricui, să nu îți mai vinzi corpul, sănătatea, timpul și tot ce ai tu mai de preț.
– până când îți stabilești prioritățile și te ocupi de fiecare, în parte.
– până când înveți să îți ridici nivelul stimei de sine.
Poți face puțin din cele de mai sus, în fiecare zi, pentru tine? Da.
Vrei să faci câteceva din cele de mai sus? Dacă ești ca majoritatea persoanelor, cel mai probabil nu.
Și înțeleg și de ce nu îți prea vine 🙂
Atunci trebuie să știi că, până vei scăpa de frica de singurătate, vei avea relații de o calitate tot mai slabă, vei accepta să faci compromisuri nedorite și vei aduna mulți oameni murdari în jurul tău. Caractere murdare. Mizerabile. Tot mai multe. Este mutația suferită de omenire în acest secol. Nulitatile se vor aduna în jurul tău, pentru că prădătorii știu ce să vâneze și au – întotdeauna – discernământ.
Ca să scapi de frica de singurătate trebuie să îți faci timp pentru a reflecta asupra ta, pentru a înțelege de ce o lași să te controleze, de ce te-ai acomodat cu neplăcerile aduse de aceasta – și mă refer cu precădere la frustrările și pagubele din relațiile tot mai proaste, cu oameni tot mai hidoși.
Da, va dura să te împrietenești cu singurătatea, să te bucuri de avantajele sale, să faci diferența între viața cu frica de singurătate și viața în lipsa fricii de singurătate.
Să te împrietenești cu singurătatea durează – dar nu e nevoie să doară, deși conștientizarile pot să doară. Integrarea profundă a schimbărilor în psihicul tău durează. Nu are loc peste noapte. Creierul nu se resetează imediat. Mai ales când nu ai instrumentele de lucru asupra ta. De aceea, în timpul unui demers de schimbare fără susținerea unui psiholog, unui coach, unui psihoterapeut, au loc recăderi și retraumatizari chiar ireversibile.
Totuși, și cu susținere pot avea loc recăderi, creierul neputând să facă imediat resetarea – dar recăderile nu vor fi traumatizante, nu vor fi ireversibile și nu vor fi de durată, nu vor fi foarte dureroase – decât dacă nu ții cont de recomandările primite – iar ridicarea nu va fi una cu dificultăți majore.
Ce este recăderea
Recăderea înseamnă revenirea la ceea ce creierului ii era familiar, chiar dacă tu știi că îți face rău – mai ales când nu ai sprijin specializat, recăderile pot să se lase cu renunțarea la a face schimbări, iar renunțarea va duce la resemnare și te va duce în direcții nedorite. Nu vreau să povestesc aici despre consumul psihic prin care trece un om care, aparent, s-a resemnat – consum psihic ce duce la epuizare psihică.
De ce schimbarea nu este nici simplă, nici ușoară – dacă ne referim mai ales la schimbări radicale
Schimbarea nu este deloc simplă și ușoară – pentru că presupune o resetare în ceea ce privește simțirea, gândirea, convingerile, comportamentul, valorile.
Cine îți spune că schimbarea este simplă și ușoară, fii sigur că te minte și nu a făcut prea multe schimbări profunde, radicale, din temelie, care să se reflecte în calitatea vieții sale și a relațiilor sale. Cei mai mulți oameni doar cocheteaza cu schimbarea – apoi o lasă baltă, declarând „lucrez cu mine” (cel mult, adică, mă auto-educ de pe net sau din mici gratuități, din comentariile de la postări) – ca și când cârpesc ceva și consideră, evident, că e suficient să îi numească pe cei din jur „narcisiști”. Și cu asta, basta. Că ăsta e trendul.
Așa că, înainte de a-ți dori și eu un weekend minunat, uite, la finalul acestei săptămâni de primăvară te invit să te gândești la tine: cât timp îți propui să mai suferi în relația aia nepotrivită în care mlsdtubs se tot întinde și te acoperă, cum te afectează frica de singurătate, în ce fel îți complică viața și cum ai fi tu dacă ai putea să îți gestionezi această frică de singurătate, dacă ai trece de cealaltă parte a fricii de singurătate și a altor frici care acum te țin pe loc?
Un secret – după ce înțelegi cum să abordezi ideea de schimbare și te reconfigurezi, o să vezi că schimbarea nu e atât de complicată cum pare. Promit.
Contează nu felul în care cazi, ci felul în care te ridici și mergi înainte, în loc să continui să plătești pentru consecințele lipsei de educație relațională, așa cum încă plătesc generațiile actuale de femei care nu consideră că a face loc în viața lor educației pentru relații chiar este o urgență.
Fii altfel decât aceste generații, chiar dacă faci parte din oricare categorie de vârstă – curaj, se poate!
