Regina Maria – modelul de Feminitate Completă și Autentică

Regina Maria – modelul de Feminitate Completă și Autentică

Știu, în anul în care s-au împlinit, de curând, 100 de ani de la Încoronare și în anul în care se împlinesc 104 ani de la Marea Unire, regalitatea – si in special Regina Maria – nu mai reprezintă tocmai un subiect care să adune multe like-uri și să stârnească prea multă curiozitate.

Dar eu tocmai despre Regina Maria vreau să vorbesc azi – aici, pe site-ul meu, unde mă simt ca acasă și unde nu există algoritmii metaversului care să împiedice articolele mele să ajungă la publicul din acea rețea de socializare din ce în ce mai infectă, cu oameni care tac, nu comentează, privesc din umbră, lasă doar ”reacții” penibile fără a mai considera ca necesare cuvintele. Omul-robot, creat de tehnologie – mie nu îmi place deloc acest om. Așa că las doar aici acest articol – și las omul-robot să îl găsească fără să i-l mai ofer eu, în metavers.

”Există un singur bărbat cu mână de fier în România, iar acela este Regina Maria”, spunea contele francez Charles de Sainte-Aulaire.

Un model de curaj, demnitate, implicare, iubire de ţară și o grijă enormă pentru adolescentele perioadei sale: Regina Maria.

Lucram luni seara, după consultații, la acest articol despre Regina Maria. Eram destul de tristă știind că în trenul Regal urma să fie organizată o petrecere cu șpriț și lăutari. Apoi am aflat că a fost anulată, de către C.F.R. Cam greu, dar bine că au anulat-o.

Memoria Reginei… cine se mai gândește la Regină, cui îi mai pasă?

Și totuși… am o veste bună: să știți că adolescentele cu care am lucrat duminică în cadrul proiectului cu Colegiul Lazăr, au fost foarte impresionate de caietul taberei organizate de Regina Maria, în 1935. La finalul workshop-ului, într-o atmosferă foarte plăcuta și delicată ce ne-a însoțit pe parcusul celor patru ore, m-am gândit că este un moment potrivit pentru a le face un dar de suflet și a le arăta acestor minunate fete, un document-bijuterie. Posibil unicat, în România.

Veți afla din acest articol, dacă veți continua să citiți, la ce mă refer. Poate că știți deja despre ce este vorba, dacă ați ajuns pe primul meu site la articolul despre Regina Inimilor noastre  – aduc și aici articolul, actualizat, pentru noii mei cititori.

Tabăra organizată anual de Regina Maria, prin asociația pe care o patrona

Nu știe prea multă lume despre această activitate minunată a Reginei Inimilor noastre. Nu se vorbește. La acea vreme, Regina dezvoltase un program dedicat doar lor, fetelor. Adolescentelor. Anual, 200 de fete din toată țara, mergeau în această tabăra organizata de asociația patronată de Regina Inimilor noastre: Asociația Creștină a Femeilor din România. A.C.F.

Înțelegeți? 200 de fete din toată țara. Toată vara. Anual. Gratuit. Nu este remarcabil????

Ceea ce noi numim azi dezvoltare personală, Regina făcea de atunci – cu ajutorul doamnelor de onoare ale timpului. Cu foarte multă dedicare și responsabilitate pentru fiecare participantă. Cu ceea ce azi numim logo, caietul este o bijuterie.
Eu am acest caiet de la Buni – programul Reginei era un program foarte complex, similar cu complexitatea taberei mele pentru femei – SENS.

Dacă ai participat la SENS, atunci îți amintești acest caiet – l-am avut cu mine la fiecare ediție, însă doar la câteva ediții mi-am amintit să îl prezint, în ultima zi, înainte de a ne retrage către orașele noastre – obișnuiesc să îl prezint ca încununare a tot ceea ce am lucrat timp de patru zile și pentru ca fiecare participantă să plece spre casa cu acest caiet în gând, cu ceea ce acum știe că este posibil și pentru ea. Îmi doresc atât de mult că tot ceea ce aduc în viața femeilor să le ajute să își construiască o fundație sănătoasă pentru viața lor, încât uneori se poate să uit că nu este suficient că doar eu să îmi doresc – trebuie să își dorească și ele că ceea ce au lucrat în tabăra să fie continuat și menținut 100% acasă, în toate relațiile lor.

Prea puține dintre femeile de acum, însă – și, parcă, tot mai puține – sunt dispuse să își însușească valori puternice și să depună eforturile necesare pentru a nu se lăsa luate de valul comodității și al tiparelor vechi, în ciuda dezechilibrelor pe care acestea le-au adus în viață lor și continuă să le aducă. Prea puține – și tot mai puține, cum spuneam – doresc să facă, într-adevăr, schimbări. Foarte multe, nu vor face. Eu stiu asta – la fel cum stiu ca vor complica, la randul lor, vietile celor din jurul lor, fara sa le pese. Este trist, dar aceasta este realitatea feminina – nu doar cea masculina.

Sunt, însă, de admirat și de ajutat, acele femei care au înțeles, atat la SENS cat si in cabinet, că altfel nu își pot recăpăta demnitatea și puterea interioară feminină. Indiferent de vârsta lor, aceste femei încă există. Și se pare că inclusiv generația foarte tânără are astfel de reprezentate dornice să învețe, să afle, să se raporteze la valori sănătoase – ca acelea din vremea Reginei. Eu sunt fericită pentru că am ocazia să lucrez cu fetele foarte tinere, nu doar cu femei mature – sunt alături de cele mici și foarte tinere, cu cel mai mare drag!

Știu cum este să cauți repere sănătoase, să cauți modele de urmat, să ai nevoie de multe informații relevante care îți vor fi folositoare toată viața. Știu cum este să ajungi mai târziu la astfel de modele și de informații – și stiu cât de greu este să faci schimbări de gândire, simțire și comportament, la vârste mai înaintate – greu sau chiar imposibil, așa cum observ la femeile cu care lucrez în cabinet sau la SENS – dintre care, oricât ar vrea să îmi arate că sunt dipsuse să lucreze cu sine, reușesc să îmi arate contrariul: nu doresc să facă nici cea mai mică schimbare, prin urmare rămân cu gândirea disfunctionala care le atrage alte și alte complicații, complicand si ele viata celor din jur tocmai din aceste motive.

Adolescentele cu care am lucrat în acest weekend – și mai ales grupa cu care am lucrat duminică, grupa ce a avut întrebări foarte specifice – au înțeles, inclusiv cu ajutorul acestui caiet-document despre care veți citi mai jos, că fetele trebuie să își dezvolte de pe acum abilitățile atât de necesare viețîi de femeie – pentru a nu depinde, pentru a lua singure decizii sănătoase pentru ele, pentru a se bucura de viața lor, de prioritatile lor de educatie și pentru a nu se expune abuzului.

Regina, așa cum reiese din conținutul caietului taberei din 1935, știa tot ce are nevoie o fată – viitoare femeie.

Mă întreb: vom mai avea vreodată un astfel de model de femeie?

Mi-aş dori ca doamnele din politica actuala să fie la fel de implicate şi să dea dovadă nu doar de aceeaşi iubire de ţară, mai ales în această perioadă, ci și de o astfel de grijă și responsabilitate față de tinerele fete ale României.

Știu – nu se va întâmpla așa ceva, nu există o fundație interioară în doamnele din politică pentru a avea acest tipar de simțire – gândire – comportament. Nu există astfel de repere interioare – din păcate. Sau, dacă exista, nu mai există dorința de a le arăta și de a le pune în practică. Simt că peste oamenii cu mult bun-simt s-a așternut lehamitea. Cunosc și eu, de fapt, acest sentiment neplăcut. Și totuși, lucrând cu aceste adolescente, parca inima mea a început să cânte.

Spunea Regina Maria:

”Poate oare o inimă să fie atât de mare că să îndure orice durere, poate oare o minte să fie atât de înţeleaptă că să conducă milioane de oameni pe calea binelui, poate vitejia să fie atât de neînfricată că să ţînă piept oricărui duşman, poate un suflet să fie atât de drept ca să judece pe alţîi? (…) Strigătul care a izbucnit de pe buzele mele a fost: da, o inimă poate să fie destul de mare ca să îndure orice durere. Şi inima aceasta este o inimă de femeie!”

Caietul din 1935

O lumină cu totul specială apărea în ochii blânzi ai lui Buni atunci când, foarte emoționată, îmi povestea viața Reginei Maria. Sau când întorcea filele caietului din tabăra din 1935 – pe vremea când Buni era adolescentă, avea 14 ani și începea să înțeleagă viața prin prisma experiențelor de învățare pe care Regina Maria le-a pus la dispoziția tinerelor adolescente de care se ocupa la acea vreme prin Asociația Creștină  a Femeilor din Romania (A.C.F.). Caietul și insigna taberei mi-au rămas și le păstrez cu sfințenie, iar pe Buni o port mereu în suflet – așa cum o parte dintre voi știți.

Despre Asociația Creștină a Femeilor – asociație patronata de Regina Maria – s-a scris foarte puțin.  Nu există foarte multe menționări ale activității desfășurate prin intermediul acestei asociații, de aceea m-am gândit să împărtășesc cu voi ceea ce știu de la Buni, cu dorința de a întregi mitul feminității Reginei Maria – regina inimilor noastre, o regină autentică despre care cei mai mulți romani stiu prea puțin.

Regina Maria: Regina-Soldat, comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori

Îmi amintesc mândria care se citea pe chipul lui Buni atunci când îmi spunea că, pentru curajul din timpul Primului Război Mondial, Regina Maria a primit titlul de ‘’Regina Soldat’’: a stat alături de răniți, nu s-a temut de gloanțe, nu s-a temut de tifos, nu s-a temut de epidemii, de sărăcie. A înființat organizația ‘’Regina Maria’’ prin intermediul căreia a dezvoltat o rețea de spitale în Moldova și serviciul de ambulanță.

Regina Maria – o regină interesată de pregătirea pentru viață a tinerelor fete

În viață lui Buni s-a reflectat absolut tot ce a învățat în perioada adolescenței, timp de patru ani, în tabăra organizată în fiecare vara de Asociația patronata de Regina Maria și coordonata cu minuțiozitate de doamnele sale de încredere. Destinele fetelor de atunci au fost marcate de experiențele de învățare prin intermediul activităților de dezvoltare personală și pregătire pentru viață. DA – Regina Maria a pregătit pentru viață – prin intermediul doamnelor sale de încredere, doamnele din lumea bună a acelor vremuri – un număr impresionant de adolescente din toată țara.

Cei care mai aveți bunicile în viață … dacă au avut și ele acest noroc de a fi îndrumate de doamnele Reginei, poate ați auzit poveștile fascinante ale acelei etape din viața lor. Programul acelei tabere era foarte complex – iar caietul care mi-a rămas de la Buni cuprinde activitățile pe care fiecare grupă le avea. Buni făcuse parte din grupa ‘’Viorele’’.  Este vorba despre o tabăra (colonie era denumirea de atunci) numai pentru fete și se organiza pe parcursul vacanței de vară. Asociația promova rolul moral și spiritual al femeii în viață cotidiană – da, într-un timp în care prejudecățile față de condiția femeii în familie și societate puteau constitui bariere de nedepasit. Dar pentru Regina Inimilor Noastre nimic nu părea imposibil!

Asociația Creștină a Femeilor – scurt istoric, așa cum mi l-a relatat Buni

A.C.F.-ul a apărut în Romania după primul război mondial, la inițiativa Reginei Maria într-un mod foarte interesant: a adresat o invitație Asociației Creștină a Tinerilor (YMCA), organizație care deja apăruse în Europa la mijlocul secolului XIX.

Curajoasă și dornică să înființeze în România o ”replică feminină” a acestei asociații de băieți, Regina Maria figurează ca președinta de onoare a A.C.F.-ului între anii 1919-1938. Activitățile Asociației erau orientate către segmentul feminin, segment structurat astfel: ucenice, lucrătoare, studente și funcționare. Acestea erau ceea ce azi numim ”grupuri țintă” și ne arată gândirea strategică a Reginei Maria.

Activitățile din cadrul A.C.F. vizau trei direcții de interes, foarte bine structurate: trup, minte și suflet. Sigla asociației este desenată pe caietul rămas de la Buni și este echivalentul logo-ului din zilele noastre, reprezentând foarte bine aceste direcții.

A.C.F.-ul își desfășura activitatea prin trei colonii și avea un secretariat general. Doamnele din lumea bună a Bucurestiului asigurau, prin donații, bugetul financiar al asociației.

Regina Maria a donat celor două colonii ale A.C.F.-ului câte o clădire și terenurile aferente – la reședințele sale de la Bran și, respectiv, de la Balcic.

A treia colonie avea activitatea la Bornemiza,  într-un vechi castel al unui grof, lângă Reghin (Jud. Mureș).

Pe durata verii, în fiecare dintre colonii se desfășurau două serii a cate patru săptămâni (vara, în lunile iulie și august), capacitatea de primire ajungând până la 200 persoane pe serie (pentru fiecare locație). Vă dați seama ce organizare? Vă dați seama ce bun strateg a fost Regina Maria?

Îmi amintesc cu cât drag îmi povestea Buni cum erau ele, fetele adolescente, așteptate de șoferul coloniei și transportate cu ‘’mândra limuzină’’ la castelul din Bornemiza! Câtă fericire i se citea în priviri atunci când rememora acele clipe din alte vremuri, facandu-mă părtașă la cele mai importante clipe din viața sa și la momentele de răscruce din istoria României!

Adolescentele înscrise în acest program al Reginei erau organizate sub forma unui mic regat – sub supravegherea și îndrumarea atentă a doamnelor de încredere ale Reginei: fetelor li se dădeau sarcini, responsabilități serioase, prin rotație, existau activități distractive, educative, activități de cercetași. Acolo, în acea perioadă, Buni – ca de altfel toate fetele din generația sa prezente acolo – a învățat gândirea critică și strategică și și-a dezvoltat toate abilitățile necesare pentru viață. Acolo, în acea perioadă, Buni a căpătat gustul pentru cățărări pe munte și asta a stat la baza activității ei principale de mai târziu, aceea de ghid montan și apoi de ghid la Castelul Peleș. Acolo, în acea perioadă, Buni a învățat siguranța de sine și încrederea în sine.  Acolo, în acea perioadă, Buni a învățat să contribuie la viața celorlalți. Acolo, în acea perioadă, Buni a învățat despre ea și despre ce poate deveni. Datorită Reginei Maria, viața lui Buni s-a schimbat radical.

Organizarea A.C.F. a putut fi un succes datorită gândirii strategice a celor două figuri marcante ale regalității romanești feminine: Regina Maria și Domniță Ileana. După decesul Reginei Maria, președinta de onoare a A.C.F.-ului a fost Domnița Ileana, până în 1948.

Și iată cum viața unei fete tinere ce provenea dintr-o familie foarte modestă a Bucurestiului – o familie cu 8 copii, cu o mamă a carei sănătate era foarte șubredă din cauza atâtor nașteri și cu un tată foarte muncitor – a fost influențată, din perioada adolescentei, de dragostea Reginei Maria pentru acest popor. O dragoste care avea în spate gândire sănătoasă, viziune și strategii bine gândite până la cele mai mici amănunte.

Noi, femeile, ar trebui să o luam ca model pe Regina Maria

Nu stiu cum s-a instituit această modă de a căuta modele de feminitate în religiile orientale, când noi avem un model atât de prețios, care chiar are legătură cu feminitatea completă, salbatica și autentică – ceea ce nu promovează cursurile de așa-zisa ”feminitate” la care, din păcate, femeile sunt menținute în naivitate și lipsa gândirii critice, inducandu-li-se și mai accentuat gândirea magică ce le ține în tot felul de abuzuri și le lipsește de autonomie emoțională.

Nu este nevoie să cauți prea departe modelul de feminitate sănătoasă – este chiar aici, în România. Se numește Maria. Regina Maria.

Ar trebui să înțelegem – toate: a fi femeie înseamnă – mai mult ca oricând – viziune, gândire sănătoasă și strategii bune pentru viața ta și a celor dragi ție. Înseamnă control, fermitate, autoritate, inteligență. Iar Regina a avut toate aceste calități – calități pe care le-a transferat tinerelor de atunci. Tinere ale unei țari în care la început s-a simțit izolată, dar de care apoi s-a îndrăgostit pe viață: România – o țară a carei istorie putea fi alta, dacă Regina Măria nu și-ar fi adus contribuția în modul pe care îl știm.

Imediat după venirea sa în România, a luat ființă în 1893 Societatea ‘’Domnița Maria’’ – societate prin care cultiva arta populară și dragostea sa pentru portul românesc. La sosirea în țară, George Coșbuc i-a închinat o poezie în care îi ura să fie ‘’un al doilea soare’’ pentru România – și chiar a fost.

Buni și tinerele de atunci, din generația sa, care au fost incluse în programele educaționale ale Reginei Maria, au avut repere foarte sănătoase. Au avut valori pe care le-au iubit toată viața și la care nu au renunțat până când au închis ochii. Regina i-a fost model de viață: hotărâre, demnitate, elegantă, curaj. Toate s-au reflectat în viața lui Buni, până în clipa în care a murit, la aproape 90 de ani.

Buni mi-a fost o prietenă de suflet, știți voi … prieteniile acelea pe care le poți avea – dacă ești norocos – doar o dată în viață. Un model de feminitate autentică pentru mine. O parte dintre voi poate vă amintiți ce mi-a răspuns când am întrebat-o care a fost momentul în care a fost cea mai fericită – un moment de fericire din toată viață ei. Iar răspunsul ei a venit imediat: ‘’Când eram singură sus pe Vârful Omu – eram doar eu și Dumnezeu!’’. O legătură specială ce a durat 10 ani, până la decesul ei. 10 ani compacți, plini de semnificație și de sens. Cu toate că între noi distanta în timp era mare – 50 de ani – ne-a legat o prietenie cu totul aparte. De așa ceva ai parte doar o dată în viață, daca ești norocos. Iar eu sunt norocoasă. Programul educațional pentru femei – SENS – este puternic influențat de prezența lui Buni în viață mea și de prezența Reginei Maria în viața sa.

Privind România – așa cum este ea, de când m-am născut și până astăzi –  nu regăsesc aceste valori la cei ce ne-au reprezentat sau la cei care ar trebui să ne reprezinte. Din fericire, câteva dintre valori mai strălucesc – destul de palid – doar la câțiva dintre noi: demnitate, curaj, respect, onoare și decență.

Ba, chiar am ajuns să ne ferim, să nu se vadă că avem aceste repere, ca nu cumva să fim bătaia de joc a noilor normali care ne invadează cabinetele, sălile de curs, viața – având pretenții de regi cu standarde de Tandarei.

Și, destul de puțin, mai regăsim reperele si valorile sanatoase în rândul femeilor – indiferent cine sunt acestea: mame, surori, prietene, colege, cliente, vecine de bloc.

Cu toate că a avut și critici, Regina Maria a fost o regină iubită de toți, stimată și respectată așa cum se cuvine unei regine pentru toată activitatea sa și pentru tot ce-i datorăm. Buni avea un patriotism natural și nu pot să uit solemnitatea cu care recita poeziile dedicate Reginei sau dedicate țării. Sau cât de solemnă era cântând imnul României. Acel patriotism natural nu va mai reveni vreodată, din nefericire.

Buni mi-a transmis și mie acest cult pentru Regina sa – regina despre care îmi vorbea în fiecare zi, cu o deosebita dragoste, cu respect și cu o infinită recunoștință. O moștenire de suflet care are legătură cu valorile la care o parte dintre noi ne străduim să nu renunțam în lumea de azi.

De la Buni, cultul pentru regalitate – și în special pentru Regina Maria și personalitatea sa complexă și puternică – a ajuns la mine într-un mod cât se poate de natural. O moștenire de suflet.

Când am vizitat Castelul de la Balcic am retrăit cu emoție toate poveștile spuse de Buni, despre întâmplările acelor vremuri demult apuse pe când colonia A.C.F. – Balcic găzduia fetele pentru activitățile care le-au înnobilat spiritul și le-au făurit un destin frumos. Plimbandu-mă pe aleile domeniului atât de bine întreținut de către autoritățile bulgare, parcă am călătorit în timp, odată cu acele adolescente îndrumate de doamnele de încredere ale Reginei. Și mă simțeam bine, în imaginarul meu, știind că sunt îndrumată bine și exact de cine trebuie. Ce sentiment plăcut și înălțător!

Păstrez cu sfintenie caietul și insigna A.C.F. Iata un colaj cu cateva imagini.

Bornemiza, 1935 – insigna și file din caietul taberei pentru fete: logo-ul, codul taberei și semnificația fiecărei litere a Triunghiului Albastru.

„Viorele” este numele grupului din care a făcut parte Buni.

(Bornemiza este localitatea în care se organiza una dintre cele trei colonii/tabere ale asociației înființate de Regina Maria)

Când răsfoiesc caietul din 1935 și privesc insigna ce are anul 1935 inscripționat pe ea, simt aceeași mândrie pe care o vedeam la Buni, povestind întâmplările acelei perioade. Parcă o văd pe Buni – adolescenta pe atunci, în vârstă de 14 ani – purtând cu deosebită mândrie această insignă. Cu deosebita  mândrie – pentru că valorile pe care Regina Maria le-a sădit în spiritul acelor fete și în care le-a influențat pe acele fete să creadă erau valori adevărate pe care nu te sfiai să ți le arăți și pentru care nimeni nu te batjocorea atunci când ți le exprimai! Privind caietul și insigna, nu de puține ori, ochii mi se umezesc – de emoție, ca acum, parcă simțind, cum simțea Buni, personalitatea complexă și foarte puternică a Reginei. De dor – un dor imens față de un timp în care nu am trăit.  De neputință – neputința de a aduce acel timp în prezent și de a face ordine în aceasta țară care și-a pierdut valorile și care se chinuie doar să supraviețuiască, fără a trăi.

Principele Radu al României scrie în cartea dedicata Reginei Maria:

”Miercuri, 20 Iulie 1938 […] sicriul a părăsit Sinaia, fiind dus cu Trenul Regal la Cotroceni. Joi și vineri, trupul neînsuflețit al Reginei Maria a rămas la Palatul Cotroceni. Sambata, 23 Iulie – inima Reginei a fost pusa în caseta ei de argint, care, la randu-i, a fost așezată într-o cutie mai mare. Regele Carol al II-lea, împreună cu fratele și surorile sale, a învelit cutia în drapelul românesc și cel britanic, așa cum a cerut Regina Maria în testament. Inima este depusă de Carol al II-lea la biserica Palatului Cotroceni, unde a așteptat plecarea la Balcic. În aceeași seară, sicriul a fost depus în Sala Tronului din Palatul Regal. Duminică, 24 Iulie, sicriul a părăsit Bucurestiul, așezat pe un afet de tun, parcurgând traseul de la Palatul Regal la Gara Mogoșoaia. Trenul Regal a pornit la ora 12.00 și a ajuns la Curtea de Argeș la ora 16.30, iar Familia Regală a plecat spre București la ora 18.00. Funeraliile Reginei Maria au fost fastuoase și emoționante, pe măsura dragostei pe care i-o purtase poporul sau. […] Legenda Reginei Maria a dăinuit după moartea Suveranei, iar în zilele noastre este mai vie ca niciodată. România o revendică pe Regina Maria sufletește, tot atât de mult pe cât o revendica spiritual și identitar. Regina României Mari a devenit, asemenea unchiului ei, Carol I, și asemenea nepotului ei, Mihai I, parte din fibra Statului Român Modern.”

(”Maria – Portretul unei Regine”, Principele Radu al României – Editura Curtea Veche)

O a doua Regina Maria nu va mai exista

Mândria pe care o trăiesc de fiecare data când răsfoiesc, cu emoție, caietul din 1935, îmi amintește că noi, femeile, nu trebuie să renunțam vreodată la valorile noastre și să nu ni le negociem. Dar, mai mult, această mândrie pe care o trăiesc, îmi confirmă, de fiecare dată: țara are nevoie de femei inteligente iar noi, femeile, avem obligația morală să ne organizăm pentru un scop nobil pe care să-l transmitem mai departe fiecărei femei și viitoarelor femei care acum sunt copile sau adolescente, urmând modelul Reginei Inimilor Noastre, Regina Maria – regina care a înțeles că fiecare femeie contează.

Din experiența mea de lucru cu femeile văd cât de dificilă este, pentru foarte multe femei, învățarea normalității, integrarea unor standarde de viață sănătoase, schimbarea gândirii și a comportamentelor neadecvate cu comportamente adecvate.

Adesea sunt întrebata: „Ce e cu degradarea asta fară final a caracterului femeilor?” o întrebare dura, dar justificată. Confirm că așa este – în cazul multor femei, din păcate, realitatea aceasta este.

Ce se știe foarte puțin despre Regina Maria este ceea ce ati citit in acest articol: că le-a învățat normalitatea pe toate fetele și femeile de care s-a ocupat prin asociația sa.

În zilele noastre, din nefericire, pe fondul degradării generale, degradarea caracterului femeii a devenit o normalitate, ceva firesc. Pe cât de hidos, pe atât de firesc. Ele se simt foarte bine așa – femeile la care mă refer se opun normalității, așa că vor îmbrățișa cu și mai multa ușurință anomaliile, hidoșenia. Iar asta se vede în comportamentul lor neadecvat în toate relațiile lor: relații cu copiii, relații cu bărbații, relații personale, relații la locul de munca, alte relații profesionale, sociale, etc. Este nu trist, ci foarte trist – ele devenind periculoase chiar pentru alte femei cu care relaționează. Dar Romania Educata nu are în program educarea corecta a fetelor, pentru a deveni femei autonome, cu un caracter frumos și stăpâne pe viața lor – așa ceva a putut face doar Regina Inimilor Noastre pentru adolescentele de care s-a ocupat. Nimeni nu are aceasta viziune, în prezent, în legătura cu modelarea caracterului fetelor. Ce păcat!

Modelul de feminitate autentică și completă

Regina Maria este modelul de feminitate autentică și completă către care trebuie să își dorească fiecare femeie să tindă și să facă efortul de a fi măcar pe jumătate precum Regina. Fără excepție. Iar acest model de feminitate se educă de la vârste mici. A, nu școala. Nu societatea. Nu vă bazați nici pe una, nici pe cealaltă. Părinții sunt cei care contează, ei au datoria asta, de a le îndruma pe fete către cei care le pot ajuta și îi pot ajuta, când ei nu știu ce au de făcut. E datoria lor să nu abandoneze intenția.