Problema este la tine – te-ai gândit, vreodată, și în acest mod?

”Problema nu e la mine, e la ea.”

”Problema nu e la mine, e la el.”

Aud foarte des aceste replici, în consultațiile individuale sau în cele de cuplu. De asemenea, în workshopurile pentru cupluri și pentru familii, astfel de replici sunt frecvent auzite – la început, când fiecare relatează motivul pentru care își dorește să lucrăm împreună sau să participe la cursurile mele.  Cuvântul în sine – problemă – nu este unul foarte atrăgător, ba chiar ne sperie și ne îngrijorează. Mai ales când ți se spune ”Nu e problema mea” – în felul acesta, celălalt vrând să nu se responsabilizeze pentru diverse consecințe ale comportamentelor sale.

Întotdeauna, însă, ajut oamenii să privească nu doar spre celălalt, ci – în primul rând – spre propria persoană. E maniera cea mai eficientă și cea mai sănătoasă de a înțelege cum s-a ajuns de la un aparent ”nimic”, la câtamai problema 🙂  Iar atunci când este vorba despre situații complicate, este important să fii ajutat de un specialist în ale ”descalcelii complicațiilor” (cum spun copiii cu care lucrez) să conștientizezi cum ai contribuit chiar tu la problemă – deși problema nu era la tine.

Iar lucrând cu mine în felul acesta și primind din partea mea perspectivele sănătoase despre relații și despre rolul tău în relații, îți crești inteligenta relațională, cea despre care nimeni nu ne-a învățat nimic – dar care ne ajută să prevenim situațiile dificile.

Citește în continuare, te rog, pentru a înțelege cum o problemă care nu este a ta, arată că problema e la tine ; dar o problemă de altă natură 🙂 Și voi lua ca exemplu cea mai întâlnită și comună situație în care se află cele mai multe persoane atunci când accepta că, totuși, au nevoie de sprijin profesionist și decid să lucram împreună.

Problema nu este că te îndrăgostești de o persoană despre care afli, pe parcurs (sau despre care știi de la bun început) că este violentă verbal și fizic, dependentă de banii părinților (parțial sau total) sau dependentă de alcool (poți înlocui asta cu dependența de retele de socializare, de tutun, de droguri, de jocuri de noroc, de pornografie, etc. – însă dependența de alcool este cea mai frecventă).

În ciuda conflictelor repetate, în ciuda abuzurilor emoționale și a violenței care apar – mai devreme sau mai târziu – într-o relație cu o astfel de persoană, problema nu o reprezintă acea persoana, comportamentele sale neadecvate și dependentele sale.

Problema este alta: și anume că ție nu-ți pasa de tine.

Problema nu ești tu, dar problema este la tine. 

Problema este la tine: de ce crezi că pentru tine ar putea sau ar trebui să renunțe la aceste obiceiuri proaste, comportamente neadecvate sau dependențe, mai ales când îți repeta: ”Dar așa eram de când m-ai cunoscut și nici nu am chef să mă schimb!”

Problema este la tine – pentru că insiști să crezi că vei fi educatorul acestei persoane. Sau salvatorul/salvatoarea acestei persoane ale carei adictii îți afectează viața. Cu comportamentele sale proaste și cu adictiile sale poate merge la terapie și la grupuri anonime de suport – daca va dori. Deci nu tu te ocupi de asta și nu inventezi scenarii prin care să-l manipulezi să caute psihiatru sau psiholog. Și nici nu inventezi tu nevoia de terapie de cuplu, doar-doar nu se prinde nimeni ce vrei să faci.

Problema este la tine – pentru că tu ești cea/cel care crede în promisiuni ocazionale: ”Nu te mai lovesc”, ”De mâine mă las de băut/de jocuri de nororc!”. Sau ”O să mă las, pentru tine!”.

Problema este la tine – pentru că în loc să îi arați la modul concret că ”Nu te mai suport!” înseamnă exact ”Nu te mai suport!”, din comportament îi arați tocmai asta: că ai suficientă disponibilitate pentru a mai suporta lovituri verbale sau fizice, alcoolismul sau dependența de jocuri de noroc.

Problema este la tine – și aș vrea să înțelegi că atâta vreme cât nu te ocupi de problema ta, nu există niciun motiv să pretinzi că ești victima abuzurilor unui astfel de personaj. Iar dacă așa te consideri, ești victimă prin alegere personală și trebuie să ai capacitatea de a-ți privi nu doar alegerile, ci și modul în care ignori realitatea. Doar astfel poți înțelege că ești responsabil/a pentru situația în care ai ajuns. Ești o persoană dependentă iar asta ai învățat-o din familie. O mama dependentă de un soț alcoolic (situația tradițională foarte frecvent întâlnită în Romania) va creste un copil anxios care învață codependenta – un copil ce va alege, cel mai probabil, exact același tip de relații.

Probabil – dar nu pentru toate cazurile – în spatele acceptării unui astfel de partener există o loialitate puternică pe care o ai față de tiparul matern: poate că mama ta, poate că și bunica ta au acceptat astfel de parteneri. Este argumentul multor femei. Și este adevărat. Este o loialitate față de familia ta – în lipsa acestei loialități, simțul comun te-ar ajuta să faci alegeri corecte.

Față de aceasta loialitate, mai poate exista o altă loialitate – la fel de adevărată: ”În familia mea, nimeni nu a divorțat, chiar dacă tata, bunicul, etc. au fost alcoolici”.

Dacă te afli într-o astfel de relație chinuitoare, este bine să îți analizezi aceste două loialități frecvent întâlnite în familia românească.

Din nefericire, este un tablou frecvent întâlnit nu doar în generațiile părinților și bunicilor, ci și în generația actuală de cupluri tinere și de părinți tineri.

A accepta o relatie cu o persoană abuziva – in loc sa te desparti foarte rapid de aceasta – vorbește despre tine. Și este bine să te uiți cu înțelegere în trecutul părinților tăi și în prezentul tău, pentru a te hotărî să rupi acest tipar al relațiilor nepotrivite, toxice, abuzive. Pentru a nu fi nevoit/a să tot invoci legea – legea nu are niciun motiv să facă mai mult decât face pentru tine și decât trebuie să faci în primul rând tu pentru tine.

Odată ce înțelegi toate acestea, devine mai simplu să iei decizii sănătoase pentru tine.

Știu că ce urmează să spun e domeniul fantasticului, dar… legea ar trebui să ne oblige să nu acceptam suferință și să nu ne apucam să educam pe nimeni; legea ar trebui să te responsabilizeze, să te oblige să ții la demnitatea ta și să nu mai intri în astfel de relații. Da, pare o fantezie – știu. Dar asta ar fi o lege sănătoasă, în opinia mea – dacă dorim toleranță zero față de abuzuri și față de violența domestică. Legea ar trebui să le oblige pe femei să se responsabilizeze 100% pentru viața personală și să demonstreze asta, atunci când se întâmplă să apeleze la lege.

”Nici o problemă nu poate fi rezolvată la același nivel al cunoștințelor care au creat-o.” 

Albert Einstein

Observ că există multe campanii sociale prin care se intenționează combaterea violentei și abuzul asupra femeilor și copiilor, campanii care invoca … ce? Legea! Însă doar tu ești responsabil/a pentru a nu mai ajunge în situații în care să invoci legea.

Cum? Învățând – o data pentru totdeauna – care sunt indicatorii relațiilor abuzive și patologice pe care îi ai la dispoziție încă înainte de a vă muta împreună.

Dacă nu locuiești într-un loc uitat de lume și ai acces la internet, ai suficientă informație pe internet, în legătură cu aces subiect, informație scrisa pentru tine de către specialiști în relatii, in psihologie si in sănătate mintala. De asemenea, în orașul tău exista și librarii – găsești acolo o mulțime de cărți publicate de specialiști în sănătate mintala. Astfel de informații nu sunt făcute publice în mod întâmplător și nu trebuie să stea degeaba pe rafturile librăriilor.

Și mai cum? Învățând să observi acești indicatori chiar și după ce v-ați mutat împreună. Pentru că dacă nu i-ai observat de la început, ai șansa – din plin – să îi observi după mutarea împreună. Și nu ai nicio scuză pentru a ”închide ochii”. Nici măcar o singură dată.

Și mai cum? Învățând – o dată pentru totdeauna – că nu manipularea, nu șantajul, nu controlul, nu aducerea pe lume a unui (alt) copil și nu sacrificiul ”din iubire” duc la soluții bune pentru astfel de situații – mai ales că partenerul îți spune de la început – și pe parcurs – că nu vrea copii. Pentru că este dreptul lui să nu își dorească, tu de ce i-l încalci sau de ce i l-ai încălcat și acum îl acuzi că nu se ocupa de copii și că este iresponsabil? Doar te-a anunțat. Nu te-a mințit cu nimic. Era responsabilitatea ta să iți controlezi ceasul biologic și să te protejezi, să nu te folosești de partener, aducând pe lume un copil nedorit de tata, respins de tata din prima să zi de embrion, viitor făt. Sau ar fi trebuit să cauți un alt partener care ar fi vrut copii.

Soluția este ieșirea din dependență, recăpătarea încrederii în tine, în forțele tale, redobândirea curajului în fața vieții din afara unei astfel de relații și învățarea autonomiei emoționale, financiare și materiale. Soluția este maturizrea ta, pentru că dovada lipsei de maturitate o reprezintă șantajul și toate manevrele tradiționale la care apelezi și cu care întreții toxicitatea, abuzul și chiar violența domestică din relația/familia ta.

Cu alte cuvinte, toate cele de mai sus reprezintă o problemă uriașa ce ține doar de tine, ce a contribuit masiv la problema actuală a cuplului și a generat în partener alte și alte reacții neadecvate, abuzive, necontrolate, etc. Partea noastră de contribuție la situații dificile, abuzive, toxice, etc. există, este vizibilă și trebuie asumată chiar de noi. Fără această asumare, ne facem singuri rău și ne distrugem sănătatea emoțională, liniștea, armonia.

Toate acestea, însă, te ajută să accepți că încheierea unor asemenea situații înseamnă ieșirea urgentă din acest tablou – cu fruntea sus și cu copii cu tot, dacă ai copii, dacă vrei ca ei să nu crească traumatizați și dacă vrei ca ei să învețe să facă alegeri sănătoase pentru ei. Dacă vrei că ei să nu fie anxioși și dependenți emoțional de parteneri abuzivi, tu ești prima persoană care trebuie să învețe să nu mai depindă – din niciun punct de vedere: nici emoțional, nici financiar și nici material.

Cât mai repede și cu fruntea sus trebuie să ieși din astfel de situații – separarea sau divorțul nu sunt eșecuri, ci reprezintă un succes și o dovadă de reechilibare.

Poate părea alarmant acest articol, știu – în fiecare zi primesc mesaje despre astfel de situații. Mesaje care arată că multor femei poziția de victimă le-a fost sau încă le este convenabilă. Și, nu de puține ori, în ciuda educației, a nivelului profesional sau financiar. Nu, nu întotdeauna celălalt este de vina pentru tot. Tu unde erai când lucrurile astea ți se întâmplau? A luat altcineva decizii în locul tău?

Sunt întrebări de conștientizare ce ar trebui să îți dea de gândit, să te ajute să fii cât se poate de onest/a cu tine. În cabinet, astfel de întrebări ajută foarte mult la intelegerea propriei contributii la abuz si la luarea deciziilor care trebuiau demult luate – încheierea relațiilor toxice, divorțul de parteneri toxici, abuzivi, psihopați, narcisici, repozitionarea fata de părinții toxici, abuzivi, narcisici, psihopați. Poți folosi abordarea din acest articol pentru toate situațiile și relațiile tale în care crezi că problema e la ceilalți, iar tu ramai acolo – alaturi de cei cu problema și chinuindu-te să îi schimbi și să îi pui pe drumul cel bun, chinuindu-te să faci pe educatorul cu ei sau pe salvatorul. Educatorul, cel care îi pune pe ceilalți pe drumul cel bun este Salvatorul din Triunghiul dramatic. Și este tot un persecutor, deghizat.

Salvatori, Persecutori, Victime. Dramă. Traumă. Haos.

Este important să fii ajutat ca să te ridici dintr-o astfel de situație – cât încă mai poți și cât încă răul este mic. Pentru orice decizie există o clipă prielnică – nu o lasă să treacă. Dacă vom lucra împreună, vei învață despre tine și pentru tine. Iar învățând despre tine și pentru tine,  iți vei recapăta gândirea sănătoasă despre tine și îți vei construi, cu ajutorul meu, trusa de prim ajutor emoțional și relațional pe care o vei folosi cu mare ușurință în toate situațiile personale, profesionale sau sociale. Îți promit că nu va fi dificil – iar gradul de dinsconfort în aplicarea noilor informații, încă din prima zi de lucru împreună, va fi minim și îl vei putea depăși – astfel încât vei putea menține noile schimbări și vei adăuga cu ușurință și altele. Iar schimbarea ta, transformarea ta în persoana care îți dorești să fii, va fi de durată și pe termen lung – nelimitat. Știu sigur – sigur. 🙂

Prima condiție pentru ca tu să ajungi la vindecare si sa nu mai suferi în relații, este să accepți că ai nevoie de susținere specializată.

A doua condiție este ca tu să fii dispus/a să te vezi prin lentilele pe care le-am descris mai sus, în acest articol și în altele.

A treia condiție este ca tu să fii dispus/a să înveți și să îți însușești informații noi și prețioase, să le integrezi în viața ta – conform discuțiilor din cabinet și adaptate la contextul tău.

Stă în puterea ta să treci de propriile bariere în ceea ce privește solicitarea ajutorului de care ai nevoie, iar eu sunt alături de tine, cu drag,

Mona