Meniu Închide

„Când tac, tace fetița speriată de tatăl agresiv din copilărie. Sau de mama agresivă.”

fetita-speriata-din-interiorul-femeii-adulte

„Când tac, tace fetița speriată de tatăl agresiv din copilărie. Sau de mama agresivă. Dar acum am crescut și nu există niciun motiv să tac și să rămân, ci pot să plec din această relație care e o ghenă de gunoi.”

Clienta mea, un om tare drag mie, a avut această metaforă pentru relația sa. Este metafora care a ajutat-o să vadă ce i se întâmplă și ce are nevoie să facă pentru a opri conținutul și mirosul ghenei de gunoi să o împiedice să își trăiască viața. Pentru că da, chiar dacă nu suna deloc bine, părinții ne-au redus la tăcere și noi am continuat să trăim în baza fricilor induse de ei, acceptând relații care sunt doar ghene de gunoi – așa cum a fost chiar relația lor dintre părinții noștri, care s-au străduit să mențină de fațadă relația lor și să ascundă sub preș abuzurile și jocurile psihologice din relația lor.

M-am bucurat enorm pentru că, lucrând împreună cu mine, aceasta femeie a înțeles de ce a permis abuzurile din relația sa de cuplu și a reușit să încheie acea relație care era plină de suferință și îi afecta toate planurile vieții.

Dacă și tu treci prin ce trecea clienta mea, am câteva cuvinte pentru tine.

Și încep cu acestea: nu te-ai născut femeie ca să suferi din cauza cuiva ce nu are ce căuta în viața ta.

Auzisem zilele trecute, la radio, că de la începutul acestui an și până în prezent violența domestică a făcut peste 12.000 de victime femei și 2870 victime minori.

Asta arată cât de mare este nevoia ca femeile să participe la programe de psihoeducatie și dezvoltare personală, programe care să le ajute să identifice abuzul, să își dezvolte abilități de comunicare, să își prelucreze stilul de atașament, să se cunoască foarte bine pe sine, să devină autonome din toate punctele de vedere și să aibă toleranță zero față de abuz.

În fiecare vară, în ultimii 14 ani, programul meu pentru femei – SENS, oferă – pe parcursul a patru zile – toate aceste lucruri, femeilor care participă. Il organizez doar o dată pe an, iar ediția nr. 14 a avut loc la finalul lunii Iulie. Aceasta a fost ediția cu cel mai mare interes față de problematica abuzului. M-am bucurat foarte mult să văd acest interes și știu că femeile care au participat la această ediție sunt mult mai bine echipate acum cu informațiile necesare pe această temă și cu informații în baza cărora acum se cunosc mult mai bine și pot face schimbări sănătoase pentru ele și pentru copii.

SENS și-a atins scopul, și de această dată. Iar eu sunt fericită pentru fiecare femeie care a înțeles că metoda mea de lucru trebuie integrată 100% – doar în acest mod, fiecare femeie își poate schimba cu adevărat viață.

Din păcate, nu toate femeile își permit să participe în astfel de programe sau să vină la consultațiile individuale de la cabinet sau online.

Dincolo de dezinteresul familiei, al scolii și al societății, în general, față de pregătirea oamenilor pentru relații, observ și un mare dezinteres al femeilor față de propria viața – odată ce accepți abuzul, înseamnă că interesul pentru sănătatea ta emoțională și psihologică nu există. Este un adevăr dur pentru/despre cele mai multe femei – nu doar despre cele care au venituri reduse sau nu au venituri, ci și despre cele care au venituri care le permit participarea în astfel de programe sau inițierea unui demers individual de schimbare alături de un psiholog, psihoterapeut, coach, consilier și totuși nu solicită ajutor specializat.

Acceptarea abuzurilor și cifrele uriașe din statisticile ref. violența conjugală vorbesc nu doar despre abuzatori. Să îi lăsăm un pic deoparte.

Toate aceste statistici vorbesc mult despre femei. Și ce arată? Că nu știu să stabilească relații, că nu știu cum se oferă încrederea, cui, de ce și pe ce baze, că intra în relații fără a se cunoaște pe sine; că își expun copiii la abuz – în loc să îi protejeze prin divorț și să le asigure o dezvoltare psiho-emotionala sănătoasă; că nu știu să se protejeze pe sine, că nu știu cel mai important lucru: sănătatea mintală este comoara lor numărul 1; ca abia așteaptă să aibă cu cine să împartă cheltuielile și creditele, în loc să facă tot ce tine de ele pentru a nu depinde.

Cifrele din statistici sunt doar cele oficiale – însă cifrele finale sunt mult mai mari: nu toate femeile apelează la forțele de protecție și la instrumentele de monitorizare a abuzatorilor lor, așa că aceste femei rămân în afara statisticilor.

Fie că ești parte din aceste statistici, fie că nu, tu trebuie să ții cont de ceea e urmează să citești în continuare:

Când partenerul de cuplu îți vorbește urât, când se poartă urât cu tine, tu trebuie să îți exprimi indignarea față de felul în care îți vorbește. Nu să taci sau să ataci, ci să ai o reacție adultă și foarte fermă de respingere imediată a acestor comportamente: „Nu îți permit acest comportament, nu îți permit să vorbești în felul ăsta cu mine”. Și să închei relația, dacă nu vrei să îți deteriorezi sănătatea și echilibrul emoțional într-o relație care seamănă cu o ghenă de gunoi.

Când partenerul te forțează să accepți ceea ce nu vrei să accepți, trebuie să arăți că nu ai nici cea mai mică disponibilitate de a accepta ce îți impune – de exemplu, să te îmbraci într-un anume fel, să îți tai părul, să renunți la jobul tău, să nu te vezi cu prietenii tăi sau cu familia ta, să mergi în vizită la părinții săi – când aceștia sunt toxici pentru tine. Și să închei relația, în loc să contribui și tu la transformarea relației într-o ghenă de gunoi.

Sau când te denigrează în fața copiilor, a prietenilor, a familiei tale, etc. tu trebuie să ai reacția adultă și fermă: „Nu îți permit să mă denigrezi!” Și să închei relația.

Când ridică vocea la tine, trebuie să reacționezi adult prin a-i spune că nu permiți așa ceva. Și să închei relația, de la prima octava pe care o auzi.

Și lista poate continua.

Relația ta arată ca o ghenă de gunoi, când tu nu știi să reacționezi la aceste abuzuri – de la prima lor apariție. Si pentru ca tu nu pui punct relatiei toxice si abuzive imediat ce apare primul comportament neadecvat fata de tine.

Relația arată ca o ghenă de gunoi când rămâi acolo și intri în ceea ce se numește abuz reactiv – în loc să dobândești reacții și atitudini de adult și să iei decizii sănătoase, tu faci ce face el, pentru că te aduce – în mod intenționat – în acest stadiu: țipi, lovești, înjuri, arunci cu obiecte, etc. Da, e justificat să te aperi – dar nu ai nici cea mai mică justificare să rămâi acolo și să continui relația în acest mod.

De la primul comportament neadecvat, tu ai știut cu cine ai de-a face. Nu aveai de-a face cu un neștiutor, cu un copil mic care nu știe că greșește.

Așa că reacția ta cea mai sănătoasă trebuie să fie plecarea din acea relație.

Reacția ta sănătoasă – de femeie adultă și foarte responsabilă, adică – nu trebuie să fie tăcerea. Când taci, tace fetița speriată de tatăl agresiv din copilărie. Sau de mama agresivă. Dar acum ai crescut.

Cu cât mai mult apelezi la această strategie, cu atât mai multe vor fi acele comportamente care te dor. Cu atât mai mult vei suferi.

Apelezi la tăcere din teama de a fi respinsa, abandonată sau trădata. Fără să admiți că locul tău nu este lângă un astfel de bărbat.

Vizitează-ti copilăria și vei afla că aceste convingeri despre relații si toate aceste frici au fost învățate si exersate demult.

Te poți dezvăța de așa ceva, poți să îți lucrezi și tu aceste frici care, dacă în trecut în relația cu părinții tăi, te protejau pentru că nu aveai alte posibilități – copil fiind, acum te sabotează.

Dacă decizi să rămâi acolo, în ditamai abuzul – deși nu există, niciodată, nici cea mai mică justificare pentru a rămâne în abuz sau toxicitate – atunci amintește-ți că ai o voce.

Fă-ți vocea auzită și anunță-ti condițiile în care rămâi în relație. Trasează limite, manifestă-ți granițele. Anunță-ți consecințele pe care le pui imediat în practică, dacă nu îți respectă condițiile. Respectă-ți tu, prima, aceste consecințe.

Asta înseamnă a-ți arăta puterea feminină: a-ți cunoaște valorile, a separa grâul de neghina, a demonstra pe loc că nu tolerezi abuzul – indiferent ce formă îmbracă.

Restul e can-can și nu are vreo legătură cu puterea interioară feminină, nu are legătură cu „zeița din tine” sau alte idei de prin online și din diverse workshopuri ținute în vârf de munte sau în Tenerife, care le învață pe femei sa fie tot mai naive sau să se prostitueze pentru a atrage un bărbat „Alpha”. Astfel de evenimente le învață pe femei cum să rămână în abuz, făcându-le să nu vadă realitatea. Da, astfel de workshopuri și retreaturi există. Din păcate, acolo se duc foarte multe femei care se afundă în suferință, abuz și alcool.

Nu te-ai născut femeie ca să accepți suferința, ca sa ajungi sa consumi alcool cu care sa îți anesteziezi durerea sau sa iei un pumn de pastile ca sa te sinucizi din cauza cuiva in a cărui viață nu ai ce căuta.

E povestea tot mai multor femei care, în loc să ia decizii bune pentru ele, au alunecat pe panta degradării morale, a batjocurii față de propria persoană.

Amintește-ți de tine – e posibil să fie greu, știu. Tocmai de aceea te aștept pe la mine. Îmi doresc să te ajut, așa cum am ajutat peste 1000 de femei cu care am lucrat la cabinet și în programul destinat femeilor SENS. Mă aflu la un mesaj distanță de tine sau la un apel distanță de tine – curaj!

Amintește-ți ce spuneam mai sus: nu te-ai născut femeie ca să suferi din cauza cuiva ce nu are ce căuta în viața ta. Iar suferința nu se șterge acceptând să suferi în continuare, și nici făcând alte compromisuri.

Facebook
LinkedIn
Instagram
Telegram

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *