Ce se întâmplă în corpul și în psihicul nostru, în vreme de război
Chiar dacă noi urmărim evoluția războiului doar la televizor și aflăm despre ororile acestui război doar din mediile de socializare, ne simțim deja prinși într-o experiență pe care nu o putem controla, o experiență cu potențial traumatizant.
Iar comunicarea, în vreme de război, este deja afectată si foarte multe relații au de suferit din această cauză. Poate și relațiile tale – relația de cuplu, relația cu părinții tăi, relația cu copiii, relațiile de la locul de muncă, relațiile de prietenie – au de suferit, în vreme de război.
Ne confruntăm, pe acest fond, cu o traumă colectivă ale carei reverberații ajung din ce in ce mai aproape de noi – iar anxietatea, frica de război și frica de moarte devin copleșitoare și ne pot afecta întreaga viață: ne pot afecta sănătatea, relațiile cu cei din jur, capacitatea de a ne adapta la noua realitate șocantă pe care o trăim, capacitatea de a ne organiza potrivit vremurilor – atât personal, cât și profesional – și de a lua decizii sănătoase pentru noi și pentru cei dragi nouă.
Comunicarea, frica de moarte și frica de război
Frica de moarte și frica de război ne fac să trăim în alertă și ne dezorganizează experiența interioară, ne destabilizează echilibrul și așa fragilizat de pandemie – iar în aceasta perioadă anxietatea și depresia se pot instala cu foarte mare ușurință în viața noastră și a celor dragi, afectând calitatea relațiilor noastre si atmosfera dintre noi.
Trăind în alertă, în fiecare zi, ajungem să secretam foarte mult cortizol – iar acest lucru duce la afectarea imunitatii noastre și se reflectă vizibil și în starea noastră psihică – și, fară să ne gândim la acest lucru – în modul în care comunicăm și relaționăm cu cei din jurul nostru: suntem irascibili, stresați, oboseala psihică este instalată în noi, nu reușim să purtăm dialoguri cu cei dragi și să relaționăm cu ei așa cum ne-am dori și așa cum și-ar dori, așa cum comunicam și relaționam înainte de acest război.
Anxietatea in vreme de razboi este în creștere
Pentru că nimeni nu ne învață cum să ne analizăm aceste stări si ce să facem cu ele, anxietatea noastră este în creștere. Pentru că nimeni nu ne învață cum să le comunicăm celor din jur că în interiorul nostru are loc o furtună emoțională, pentru că nimeni nu ne învață cum să ne reglăm emoțiile dificile pe care le trăim pe fondul acestui război, reușim să tensionăm și mai mult atmosfera din relațiile noastre, reușim să transformăm relațiile într-un fel de pubele emoționale.
Traversăm o situație de pericol iminent, dar este diferită de alte situații de pericol în care răspunsul ar fi fost de tip luptă sau fugi. Acum nu putem nici lupta, nici fugi. Din fața unui pericol iminent ca cel reprezentat de un război – nuclear sau nu – este dificil sau imposibil să fugim. În plus, sutem expuși știrilor terifiante despre acest război – iar acest lucru contribuie foarte mult la creșterea în intensitate a anxietății celor mai mulți dintre noi.
Anxietatea, in vreme de razboi: în corp are loc o adevărată furtună emoțională
Situația cu care ne confruntăm este una cu totul nouă pentru fiecare dintre noi. Ne generează, în același timp cu frica de moarte, și furie, și copleșire, și gândire repetitiva, dificultăți de concentrare, migrene, senzație de nod în gât, dureri abdominale, transpirații sau senzația de îngheț la extremități, respirația devine mai alertă, apar dureri în piept, apare senzația de sufocare, apare o stare permanenta de iritabilitate, apar ticuri nervoase, dificultăți de adormire, tulburări de alimentație, neliniște constantă, etc.
Toate acestea arată că în corp are loc o adevărată furtună emoțională. Iar în cazul multor persoane, frica de război poate aduce atacuri de panică ce se repetă.
În asemenea momente în care anxietatea tinde să se generalizeze, organismul trece prin mai multe modificări, toate cu rol de a ne mobiliza să acționăm față de pericol – numai că față de pericolul cu care ne confruntăm acum, nu avem cum să acționam concret.
În mod normal, după încheierea unui moment generator de frică, toate aceste stări se liniștesc – evident, in functie de cateva variabile caracteristice fiecarei persoane.
Însă acum ne confruntăm cu un ‘’moment’’ al cărui final nu îl știm, nu îl putem prevedea, un ‘’moment’’ asupra căruia nu putem deține niciun control. Iar asta nu are cum să ducă la liniștire, ci la creșterea nivelului de anxietate in vreme de razboi.
Psihicul nostru sufera o ruptură – atunci când trecem printr-o traumă, are loc o divizare în trei părți:
Partea rănită din psihicul nostru
- păstrează amintirile despre traumă
- se declanșează imprevizibil
- are trăiri de la vârsta la care am trecut prin traumă
Partea supraviețuitoare din psihicul nostru:
- neagă experiența traumatizantă
- splitare
- evitare
- control
- compensare
- iluzii
- toate cele de mai sus sunt necesare supraviețuirii
Partea sănătoasă din noi:
- este realistă, rațională, gasește soluții si rezolvări
- conține resursele noastre necesare pentru a confrunta experiența traumatizantă
- ne ajută să refacem legături
- este capabilă de empatie autentică
- este capabilă de auto-analiză
- responsabilitate față de sine
- optimism
- încredere în propria persoană și în viață
Reactivarea traumelor din trecut
Persoanele care au un istoric de experiențe traumatice ale căror răni au rămas deschise – experiente similare sau nu cu ceea ce se întâmplă acum – fie că au experimentat ca martor sau ca experiență directă orori și amenințarea cu moartea, fie că au trecut ele însele prin război, fie că poartă cu sine o traumă a părinților sau a bunicilor care au trecut prin războaie – pot trăi acum spaime și frici care sunt generate de evenimentele din prezent, pot reexperimenta evenimentele traumatice din trecut.
În cazul acestor persoane, partea traumatizată a revenit pe neașteptate în conștiință și ele pot avea comportamente, trăiri, emoţii, reacţii de
la vârsta pe care o aveau atunci când a avut loc trauma. In cazul acestor persoane, comunicarea in vreme de razboi devine si mai dificila.
În tot acest timp, încercăm să facem față, să ne adaptam pe termen lung la stres. Însă acest lucru afectează serios sistemul nostru imunitar, astfel încât putem deveni mai puţin rezistenţi la boală. Iată, deci, cum putem intra într-un cerc vicios, fără să știm.
Atat din experiența personală, cât și din experiența de cabinet și din cea de la SENS, știu că stresul și anxietatea pot fi bine gestionate dacă ne educăm în această privință. Ca să putem gestiona o cantitate mare de anxietate – mai ales in vreme de razboi – avem nevoie să învățăm tehnici cu ajutorul cărora să ne reglăm neurobiologic, somatic, psihic și emoțional.
Te aștept cu drag la cabinet, să lucrăm împreună aceste tehnici care te vor ajuta să treci cu bine prin această perioadă atât de dificilă.
Atenție
Voi anunța, în curând, următorul webinar la care vă aștept cu drag:
Cum comunicăm între noi, în vreme de război